Există seri în care nu știi la ce să te mai uiți. Nu pentru că nu ai opțiuni, ci pentru că vrei ceva care să conteze. Fie că ești pasionat de cinema și dornic să analizezi cadre, tehnici, replici, fie că pur și simplu cauți o activitate care să-ți umple cu sens o seară de vară, Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF.24) e locul în care e aproape imposibil să nu găsești ceva care să te prindă – să te cuprindă cu totul și să te fascineze.
Festivalul ne propune, an de an, nu doar filme, ci stări, momente, gânduri asupra cărora să reflectăm. Luăm o pauză de la competiția cu timpul și ne oprim să vizionăm, relaxați, o competiție de filme. Ne învață să privim fragmente – de lume, de suflet, de minți geniale – puse cap la cap până când încep să spună ceva despre noi. Să ne dezicem de prejudecăți, de siguranțele comode și să ne așezăm în fața ecranului cu inima deschisă. Pentru că acolo, între lumina proiectorului și întunericul nopților de vară, între replici scrise cu grijă și tăceri care spun tot, poate găsim acel sens pe care nu-l căutam neapărat, dar de care avem nevoie.
Tudor Giurgiu, președintele festivalului de film, vede ediția TIFF de anul acesta drept o ediție provocatoare, cu un public numeros și nopți albe. Dar mai mult decât atât, e munca depusă pentru organizare. Au fost vizionate multe filme, peste 1000, din care au fost alese 200 de filme de lung metraj și scurtmetraj de care cinefilii se pot bucura timp de 10 zile la Cluj, începând cu 13 iunie și terminând apoteotic cu cine-concertul AMADEUS, în 22 iunie 2025.
Nume mari, 172 de filme lungi și 28 de scurtmetraje din 53 de țări
Se anunță o ediție extrem de diversă, cu multe surprize și filme din toate genurile, care ne poartă de la filme mute, până la câteva din selecția recentului festival de la Cannes de anul acesta, diferența de timp dintre anii premierelor acestor filme fiind chiar până la 100 de ani. Tudor Giurgiu precizează că e o ediție care se desfășoară în aceleași coordonate ca până acum, creată cu grijă și drag atât pentru filme, cât și pentru public. Legendarul Béla Tarr, unul dintre cei mai importanți și influenți cineaști din lume, este invitatul special al TIFF.24, unde va primi Premiul pentru Întreaga Activitate și va susține un masterclass sâmbătă, 21 iunie, în fața tinerilor cineaști și a publicului prezent la festival.
De asemenea, actrița Emilia Dobrin, o personalitate marcantă a cinematografiei românești, va fi onorată cu Premiul pentru Întreaga Activitate la cea de-a 24-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania. Cu roluri memorabile în spectacole de referință și apariții marcante pe marele ecran, Emilia Dobrin și-a dovedit versatilitatea în filmele unor regizori ca Alexandru Tatos, Dan Pița, Tudor Cristian Jurgiu sau Dan Chișu. Emilia Dobrin a revenit recent pe marile ecrane în multipremiatul „Anul Nou care n-a fost” (r. Bogdan Mureșanu), care poate fi revăzut la TIFF, și docu-ficțiunea experimentală „Maia – Portret cu mâini” (r. Alexandra Gulea).
Criticul de film Valerian Sava va primi, de asemenea, Premiul pentru Întreaga Activitate la TIFF.24. Astăzi, la 90 de ani, Valerian Sava este la fel de neobosit și incisiv, mutat cu arme și bagaje în online, unde „postează” regulat și cu o vervă de invidiat, și prezent la mai toate evenimentele importante de cinema din țară, inclusiv la TIFF, din care nu a ratat nicio ediție. Din strânsa legătură cu festivalul clujean s-a născut serialul de cărți din colecția TIFF Cinefil de la Editura Școala Ardeleană, ajuns deja la episodul IV și sugestiv intitulat „Post/neoistoria filmului românesc (și nu numai) în mono-dialoguri critice”.
Filmul e artă, iar arta își are loc peste tot. Și în competiții.
Cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din carieră concurează pentru trofeele competițiilor internaționale ale celei de-a 24-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (Cluj-Napoca, 13-22 iunie 2025). 12 producții din toată lumea se află în cursa pentru Trofeul Transilvania și celelalte premii ale Competiției Oficiale, în timp ce 10 filme își vor disputa premiul Competiției What’s Up Doc?.
What’s Up Doc? Este o secțiune dedicată filmelor de ficțiune care se joacă de-a documentarul, o joacă de-a dreptul naturală, gingașă între realitate, ficțiune, animație, film hibrid, dar și documentar clasic. Este al patrulea an în care secțiunea What’s Up Doc? are o competiție dedicată în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania, iar cele 10 titluri selecționate propun o întindere la limită a ideii de documentar, adunând laolaltă formate clasice, hibrid, ba chiar și o ficțiune.
Am pornit de la ideea de distanță: fizică, emoțională, socială, etică. Am căutat incompatibilități perfecte, explorate în moduri cât mai diverse, al căror mesaj rămâne valabil indiferent pe ce parte a baricadei lui te-ai afla. Așa au rezultat zece filme, dintre care șapte sunt debuturi.
Haosul din lume, confuzia, neînțelegerea politică, socială se regăsesc în mai toate filmele din competiție, însă acest aspect nu a fost căutat și considerat criteriu în alegerea filmelor, ci a fost pură întâmplare, poate tocmai pentru a ne atrage puțin atenția, poate tot prin ceva ce iubim atât de mult – privirea într-un ecran și încrederea mai mult sau mai puțin oarbă în ceea ce vedem, în ceea ce consumăm prin acel ecran –, asupra realității în care trăim. Iar dacă în cazul vieții reale, nu ne garantează nimeni acel final fericit sau cel puțin o oareșice mântuire, stare de liniște sufletească, fie și ea una înconjurată de haos, iar pesimiștii din noi tind să găsească finalul prost în viața de zi cu zi, în cazul filmelor, această realitate se transformă în ceva cu sens, într-o experiență cathartică, în ceva care ne face să ne punem întrebări, să ne analizăm pe noi, să analizăm contextele în care trăim și chiar să regândim uneori strategiile noastre de viețuire și conviețuire spre a crea un viitor mai plăcut, mai bun, în adevăratul sens al cuvântului, pentru noi toți.
Complet neintenționat, dar perfect plauzibil, dată fiind degringolada lumii în care trăim, cele 12 filme din Competiție compun un Babel straniu, dar fascinant, în care nu se mai înțeleg om cu om, om cu lume, lume cu lumi. În lipsa unei realități mai bune și mai conciliante, arta rămâne singura care mai poate transfigura pozitiv și cu sens acest deficit cronic de comunicare, empatie și autentic.
AI și filme de iPhone
Într-un context în care ceea ce în secolul trecut părea de domeniul fantasticului este astăzi (din ce în ce mai aproape de) realitate, TIFF nu doar că propune o retrospectivă trasă la temă, ci îndrăznește și să imagineze un viitor dominat de tehnologie. Progresele în materie și erupția Inteligenței Artificiale în absolut toate domeniile au, cu siguranță, avantajele lor, dar în același timp generează o angoasă tot mai reală, amenințând să altereze lumea așa cum o știm, o dată ce cutia Pandorei a fost larg deschisă, iar lucrurile par să fi scăpat de sub control. Într-un viitor ușor pesimist, trebuie înțelese care sunt riscurile și consecințele unei astfel de realități, iar cinematografia a tras mereu un semnal de alarmă în acest sens. În cadrul TIFF ne pregătim să vedem multe distopii care atrag atenția asupra problemei, iar ce ne îndeamnă Tudor și Mihai din culisele festivalului este să revedem aceste filme cu ochii de astăzi și să observăm că indiferent de perioada creării filmelor, subiectul e la fel de relevant și avem în continuare multe de învățat.
Cu „ajutorul” AI-ului, dar și cu contribuția unui scenarist cât se poate de uman, campania vizuală a TIFF-ului din acest an propune o viziune futuristă a Clujului gazdă, cu un dram de ironie și imaginație obraznică, dar cum nu se poate mai plauzibilă. Parafrazând titlul plin de semnificații al unui film celebru, „Viitorul sună întotdeauna de două ori” – nu doar în spotul celei de-a 24-a ediții de TIFF, ci și într-o antologie amplă de capodopere clasice și vizionare, dar și de titluri recente, din program, denumită sugestiv „Tomorrow is Fear”.
O discuție ce apare tot mai des în lume și în special în lumea industriilor creative este legată de dependența de dezvoltarea AI a industriei cinematografice. În timp ce ideea că inteligența artificială ar copleși o majoritate de creatori și spectatori, există o direcție interesantă de viitor, anume că mintea omului nu va fi pentru mult timp singurul autor al producțiilor. În cadrul celor 10 zile de festival publicul va avea ocazia să participe la mai multe masterclass-uri în care se ridică problema creării de prompturi complete și corecte care să ajute inteligența artificială să dea rezultatele dorite.
Vocea GEN Z
Festivalul Internațional de Film Transilvania vine anul acesta cu vești noi: o nouă secțiune competițională care va aduce pe ecrane producții dedicate culturii tinerilor: Teen Spirit. Filme de ficțiune, dar și documentare destinate în principal publicului Gen Z, vor concura pentru trofeul Youth Award, care va fi oferit de un juriu format exclusiv din tineri.
Astfel, TIFF lansează un apel de înscriere tinerilor clujeni între 16 și 20 de ani pasionați de cinema. De-a lungul festivalului, cei aleși vor urmări cele nouă filme din competiția Teen Spirit, vor avea întâlniri cu echipa festivalului și o rundă de conversații libere la TIFF Lounge, și vor dezbate pentru a selecta filmul câștigător, pe care îl vor premia la Gala de Închidere a festivalului.
Ne vedem în fața ecranelor!
La TIFF.24, filmele nu se privesc doar – se simt, se discută, se păstrează în tote bag și se iau pe furiș acasă. Pe străzile Clujului, între două proiecții sau în sunetul unui concert, publicul nu e un simplu spectator: e parte din mecanismul viu al festivalului. Ediția din acest an nu doar că promite nopți albe și discuții aprinse, ci aduce și acel sentiment greu de pus în cuvinte: că suntem cu toții martori și complici ai unei lumi care mereu mai are încă ceva de spus.
Iar dacă realitatea nu ne garantează mereu finaluri fericite, poate că aici, în sălile TIFF-ului, putem învăța să le reinventăm – măcar pentru zece zile, în fiecare iunie, la Cluj.