Când ai băut ultima oară o cafea într-un palat?
Întâmplarea face că, în numeroasele noastre vizite pe la cafenelele din Cluj, savurând o cafea în una din ele, am răsfoit o carte aflată într-un teanc de reviste și cărți, plasat mai mult sau mai puțin strategic pentru călătorul obosit, să aibă ce lectura lângă băutura caldă. Cartea se numea „Palatele Clujului” și ne-au rămas în minte câteva rânduri despre Palatul Urania. Ne-am gândit să vă povestim și vouă ce am mai aflat, ca următoarea dată când treceți pe strada Horea și vă opriți la Urania Social Hub să vă imaginați că vă beți cafeaua într-un palat.
1910 - Înălțarea unui palat
Arhitectul Géza Kappéter a creat proiectul palatului în stilul secesiunii vieneze, iar sursa lui de inspirație a fost clădirea observatorului astronomic Urania din Viena. În Cluj, construirea acestui edificiu a fost realizată în urma dorinței lui András Udvari, antreprenor și iubitor al cinematografiei. Astfel, la parterul palatului s-a deschis primul cinematograf al orașului: o sală de 500 de locuri cu încălzire centrală și sistem de ventilație, condiții care nu existau în alte săli de proiecții la vremea aceea. Tot la parter erau și câteva spații comerciale – o farmacie, o carmangerie și un magazin de mobilă – și o cafenea, iar în cele trei etaje erau 17 apartamente, primul etaj având cele mai frumoase și spațioase locuințe. Cafeneaua din cadrul imobilului, numită „Bristol” era faimoasă pentru cafeaua și ceaiul servite cu rom de Jamaica.
Un drum nu-chiar-lin, dar cu final fericit
În jurul palatului Urania s-au învârtit mai multe povești, unele mai frumoase, altele mai controversate. Inaugurarea clădirii nu a fost lipsită de scandal, fațada fiind ornată cu niște basoreliefuri ce reprezentau corpuri masculine nud. Deși personajele simbolizau munca și știința înfățișate în forma lor pură, simboluri ale forței, siguranței și autenticității, autoritățile vremii vedeau, în pudismul lor, niște creații mult prea îndrăznețe, chiar obscene.
Articole publicate pe istoriafilmului.ro menționează că în anul 1927 a avut loc un incendiu în clădirea Urania. În acea perioadă, ziarul Patria vorbea despre un incendiu accidental declanșat de niște hoți care plănuiseră inițial un jaf în apartamentul cofetarului.
Vă lăsăm aici niște unelte de călătorit în timp, niște pagini de ziar cu relatările întâmplărilor, să ne amintim cum se scria odată.
După o lungă perioadă în care clădirea parcă a fost uitată, în 2015 cinematograful a trecut printr-un proces de renovare, urmând apoi să funcționeze sub denumirea de „Centrul Cultural Urania Palace”. Pe lângă evenimentele culturale inedite ce au loc la Palatul Urania, e de datoria noastră să amintim și cafeneaua drept loc demn de vizitat, de admirat și de stat la povești.
O călătorie cu tramvaiul până pe Horea
Astăzi, chiar pe colțul palatului se află cafeneaua Urania, denumită Urania Social Hub – un nume potrivit, spunem noi, pentru atmosfera creată în interior. Nu e doar o cafenea, ci e un univers întreg de emoții, culori și gusturi care te îmbrățișează cu un zâmbet cald și te îndeamnă să fii tu însuți. Nu există reguli sau priviri critice, ci doar loc pentru autenticitate și comunitate – un loc unde fiecare suflet are voie să strălucească. De când intri pe ușă parcă mesele te invită să te pierzi în povești, iar aroma de cafea te cheamă să rămâi și să te lași prins în farmecul conversațiilor care înfloresc în jurul fiecărei cești. Așa am ajuns și noi să povestim cu Ionuț, barista la Urania Social Hub.
Cu un zâmbet molipsitor ne-a împărtășit nu doar arta espresso-ului, ci și emoția de a vedea oamenii bucurându-se de fiecare înghițitură. Ionuț ne mărturisește că espressorul este obiectul lui preferat din cafenea: adevăratul artist al locului. Dar noi credem că artiștii pe care îi întâlnim la Urania sunt oamenii care îi trec pragul în fiecare zi.
Dintr-o glumă în alta, am aflat că porumbeii și rândunicile decid deseori că Urania e un loc mult mai cool decât orice parc din zonă. Dar nu-i putem învinovăți, mai mult ca sigur figurinele în formă de girafă sau micuțele maimuțe de pe rafturile din cafenea au atras păsările înăuntru, făcându-le să se simtă ca într-o vacanță exotică. Procesul de a le convinge să iasă afară parcă e desprins dintr-un sitcom urban, cu replici haioase și mișcări comice. Totuși în ciuda aparențelor, fiecare pas este făcut cu grijă pentru a asigura siguranța și buna dispoziție atât a vizitatorilor cu pene, cât și a celor cu un cappuccino în mână.
La Urania, schimbarea nu e doar o opțiune, e un mod de viață. Ionuț spune că locul evoluează mereu, se adaptează la vibe-ul comunității. A refuza să schimbi ceva acum nu e despre a te opune schimbării, ci despre a păstra vibe-ul autentic. Aici, transformările nu sunt planificate, ci se întâmplă spontan, în pas cu spiritul comunității.
Chiar dacă stai doar câteva minute în Urania nu poți să nu observi muzica ce se lovește de tavanul înalt și cum bolta împrăștie fiecare sunet, asigurându-se că ajunge și la cea mai îndepărtată masă. Răspândită în difuzoarele ascunse, muzica este sufletul vibrant al Uraniei. Genurile muzicale variază, oferind o paletă bogată de sunete pentru toate gusturile. De la ritmurile energice ale indie rock-ului până la acordurile relaxante ale jazz-ului, muzica creează o atmosferă plină de inspirație.
P.S.: Când totul se mișcă prea repede și ți-e dor de-un sentiment autentic, mai cald, molcom, poți căuta inspirație la Urania. Fie că admiri de afară Palatul și te gândești la vremuri trecute, dar care rămân vii prin piesele arhitecturale deosebite din acest oraș, fie că bei o cafea la cafeneaua de pe colț sau mergi la o vizionare de film, inspirația se poate ivi de oriunde. Și când te aștepți cel mai puțin.
P.P.S.: Așadar, ia-ți timp și inspiră(-te)!